Te-am asteptat la apusul soarelui sa-ti spun ce stiai deja,
te-am asteptat...
Dar in zadar,tu erai departe,erai la sanul ei,
nu stiai...
Imi uitasem ochelarii,de fapt de mult ii lasasem in sertar...
Era timpul sa ii gasesc caci era apus!
Si iata!i-am gasit,dar prafuiti.
Mi-e greu cu ei,dar mi-e mai bine asa
Oricum,totul e in praf,in zgarieturi si mii de amintiri.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu